După cum se spune, detectarea precoce salvează vieți.
Acest lucru sună adevărat în special pentru bolile de inimă, deoarece descoperirea precoce a unei afecțiuni cardiace va permite unui medic să ia măsurile necesare pentru a diagnostica problema exactă și pentru a preveni agravarea afecțiunii.
Screeningul pentru boli de inimă nu trebuie să aibă loc numai atunci când apar simptome precum dificultăți de respirație după o plimbare sau dureri în piept. Ar trebui să se întâmple ca parte a unui control al sănătății de rutină, cu multe opțiuni disponibile și în mod convenabil.
Când ar trebui să înceapă cineva să ia în considerare screening-ul pentru boli de inimă?
Bărbații cu vârsta peste 40 de ani și femeile cu vârsta peste 50 de ani ar trebui să înceapă screening-ul pentru boli de inimă . Ei ar trebui să fie testați chiar mai devreme dacă există factori de risc coexistenți, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut, un obicei de fumat sau istoricul familial de boli de inimă.
Care simptomele comune ale unei afecțiuni cardiace la care oamenii ar trebui să aibă grijă?
Cea mai frecventă plângere a pacienților este disconfortul toracic. Pacienții cu boli de inimă se plâng de obicei de dureri în piept și experimentează senzații precum o greutate mare „așezată pe” piept. Alte simptome comune includ dificultăți de respirație la efort, palpitații ale inimii, amețeli.
Care sunt unele dintre opțiunile de screening pentru inimă recomandate în mod obișnuit?
O consultare amănunțită cu un medic este cu adevărat utilă. Alte investigații ar include adesea teste de sânge pentru a măsura colesterolul și nivelul zahărului din sânge. Ca parte a analizelor de sânge, funcțiile ficatului și rinichilor și hemograma completă sunt, de asemenea, verificate.
Investigațiile specifice pentru inimă ar include un ECG de repaus (electrocardiogramă) și, dacă este necesar, o scanare cu ultrasunete a inimii (ecocardiogramă) și teste de efort pe banda de alergare pot fi, de asemenea, recomandate. Persoanele cu factori de risc multipli, împreună cu simptome care sugerează o problemă cardiacă, sunt în mod frecvent trimise pentru o scanare CT (tomografie computerizată) a arterelor inimii.
Care sunt unele anomalii la care sa ai grijă în timpul unui screening?
Este important pentru mine să cunosc istoricul medical al pacienților mei și să mă uit la simptomele bolilor de inimă pentru a putea efectua investigațiile relevante. Citirile anormale ale ECG și ecocardiogramă vor declanșa cu siguranță mai multe discuții și vor influența planurile fie pentru investigații ulterioare, fie pentru urmăriri.
Care sunt procedurile de investigație pentru a confirma un diagnostic?
Un Holter ECG sau ECG ambulator permite medicului să surprindă fiecare bătăi ale inimii timp de 1 – 7 zile și poate fi util pentru a evalua pacienții care prezintă palpitații frecvente și amețeli.
Un ECG de bandă de alergare este adesea comandat pentru a investiga simptomele durerii în piept la efort. Medicul va analiza orice noi modificări ECG în timpul unui ritm cardiac ridicat.
O ecocardiograma este deosebit de utilă pentru persoanele cu antecedente de hipertensiune arterială și pentru cei care suferă de dificultăți de respirație la efort. Acesta este un test indispensabil pentru a investiga insuficiența cardiacă și tulburările valvulare cardiace.
O scanare CT a inimii care include scorul de calciu și angiografia coronariană poate fi foarte utilă în evaluarea riscului unui individ de evenimente cardiace, cum ar fi un atac de cord. Un scor relativ ridicat de calciu al arterei cardiace va pune o persoană la un risc mai mare de evenimente cardiace și, astfel, va justifica o abordare mai agresivă în controlul factorilor de risc modificabili, cum ar fi colesterolul și tensiunea arterială. Acești factori de risc pot fi gestionați cu medicamente, o schimbare a stilului de viață și a dietei sau o combinație a ambelor.
O angiografie coronariană CT poate detecta dacă există obstrucții în arterele inimii, unde are loc obstrucția și cât de gravă este. Un astfel de test permite o discuție mai personalizată cu pacienții noștri despre cum să-și gestioneze și să-și trateze bolile de inimă. Acest lucru poate varia de la simpla optimizare a terapiei medicale până la planificarea angioplastiei coronariene cu balon și stenturi sau chiar intervenții chirurgicale de bypass coronarian.
Ce se întâmplă dacă un screening dă rezultate normale, dar nu explică simptomele pacientului, cum ar fi durerea în piept?
Există un grup de pacienți care vin cu simptome clasice de durere cardiacă (angină) și adesea cu ECG de efort anormal. Cu toate acestea, ei pot avea scanări angiografice coronariene CT normale care arată vasele cardiace larg patentate (neobstrucționate).
Acest grup de pacienți pot avea afectiune microvasculară coronariană. Deși sistemul microvascular coronarian este una dintre componentele principale ale circulației coronariene, relevanța sa a fost subestimată de mult timp deoarece microvasele sunt invizibile folosind tehnicile imagistice actuale, iar funcția lor poate fi evaluată doar indirect. Mai exact, se crede că 50 – 65% dintre pacienții cu angină pectorală cu boală coronariană non-obstructivă au afectiune microvasculară coronariană.
Mulți dintre acești pacienți au fost externați de la urmărire, deoarece testele lor imagistice convenționale au fost normale. Ei sunt apoi lăsați frustrați fără un diagnostic ferm al simptomelor lor și ajung adesea să viziteze mulți medici din diverse specialități în căutarea unui diagnostic și tratament. Mai rău, mulți ajung să fie internați în spital în mod repetat cu infarct miocardic.
Există acum un nou test care utilizează dispozitive precum sistemul fiziologic coroventis pentru a evalua bolile microvasculare. Se efectuează în același timp cu o angiografie coronariană invazivă cu un fir special de presiune introdus în artera coronară. Fiziologia microvasculară este apoi măsurată cu tehnica de termodiluare. Rezistența intramusculară măsurată va oferi o evaluare obiectivă pentru afectiunea microvasculară coronariană. În mâinile cu experiență, este nevoie de obicei de 10 – 15 minute suplimentare pentru a efectua testul în timpul angiografiei coronariene.
Pacienții cu o angiografie coronariană normală și care au, de asemenea, afectiunea microvasculară coronariană exclusă, pot fi asigurați că nu necesită investigații și terapii cardiovasculare suplimentare. Cu toate acestea, cei cu afectiunea microvasculară coronariană beneficiază nu doar de a avea un diagnostic confirmat, ci pot primi tratament personalizat pentru a ajuta la gestionarea stării lor și la îmbunătățirea calității vieții
