Vertijul este un simptom și nu o afecțiune în sine, chiar dacă unii indivizi pot numi experiența drept „boală de vertij”.
Este o senzație în care tu sau împrejurimile, păreți să vă mișcați sau să vă învârtiți în cerc. Acest lucru se întâmplă în timp ce ești staționar într-un singur loc.
De asemenea, puteți experimenta:
- Amețeli, amețeli sau senzație de parcă esti pe cale să leșini
- Te simti bolnav
- Durere de cap
- Pierderea echilibrului – dificultăți de a sta în picioare sau de mers
- Greață și/sau vărsături
- Presiune în ureche
- Tinitus (țiuit urechi) sau pierderea auzului
Aceste simptome pot varia ca severitate, de la abia vizibile la o intensitate care face dificilă continuarea rutinei zilnice. Vertijul se poate dezvolta brusc și poate dura scurt timp de la câteva secunde până la câteva zile în cazurile severe.
Ce cauzează vertijul?
Vertijul este adesea cauzat de o problemă în modul în care funcționează echilibrul în urechea internă. În unele cazuri, poate fi declanșată și de probleme în anumite părți ale creierului.
Vertijul se poate încadra în oricare dintre cele două categorii:
- Vertij periferic
- Vertijul central
Vertij periferic
Vertijul periferic apare în mod obișnuit atunci când există o interferență cu micile organe senzoriale din urechea internă responsabile de sesizarea gravitației și transmiterea informațiilor despre poziția capului către creier. Aproximativ 93% dintre cazurile de vertij se datorează vertijului periferic.
Acestea sunt cele mai frecvente cauze ale acestei afecțiuni:
- Vertijul pozițional paroxistic benign apare atunci când particulele mici de calciu din ureche se disloca și se deplasează în canalul urechii interne. Acest lucru face ca urechea să devină hipersensibilă la modificările poziției capului, ceea ce vă face să vă simțiți amețiți. Acesta poate apărea fără declanșatori specifici, dar este asociată în mod obișnuit cu vârsta înaintată și este mai frecventă la femei decât la bărbați.
- Boala Meniere este cauzată de acumularea de lichid în urechea internă. Poate duce la vertij cu țiuit în urechi (acufene) și pierderea auzului. Este frecventă la persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani.
- Labirintita și nevrita vestibulară sunt tulburări care rezultă dintr-o inflamație a labirintului urechii interne și a nervilor din jur (cunoscuți nervii vestibulari) care sunt responsabili pentru trimiterea de mesaje către creier care ajută la controlul echilibrului. Această condiție se datorează adesea unei infecții virale.
Vertijul central
Vertijul central poate apărea atunci când există o tulburare într-una sau mai multe părți ale creierului care controlează sistemul nervos. Vertijul central poate fi rezultatul unei leziuni la cap legate de sport, al unei tumori cerebrale, al unei infecții virale sau al unui accident vascular cerebral. Simptomele durează în general mai mult și sunt mai intense în comparație cu vertijul periferic, deși auzul nu este de obicei afectat. Mai jos sunt diferitele tipuri de vertij asociate cu sistemul nervos central:
- Neuromul acustic , sau schwannomul vestibular, este o tumoră necanceroasă cu creștere lentă care afectează nervii dintre urechea internă și creier. Semnele comune ale acestei afecțiuni includ pierderea treptată a auzului, tinitus în urechea afectată, pierderea echilibrului, amorțeală facială și vertij.
- Vertijul indus de migrenă poate fi mai frecvent la persoanele care sunt susceptibile la rău de mișcare sau la episoade frecvente de vertij. Datorită intensității migrenei, este posibil să aveți atacuri spontane de vertij care sunt adesea însoțite de greață și vărsături.
- Scleroza multiplă este o boală imprevizibilă, adesea invalidantă a sistemului nervos central. Acesta perturbă fluxul de informații în interiorul creierului și între creier și corp, ceea ce poate duce la vertij.
Sunt în pericol de a avea vertij?
Unii oameni sunt mai predispuși să experimenteze vertij decât alții. Riscul de a dezvolta vertij este mult mai mare dacă:
- au antecedente de boli cardiovasculare
- ați avut o infecție recentă, recurentă sau cronică a urechii
- au un istoric de traumatism la cap
- luați medicamente cu reacții adverse, cum ar fi antidepresive și antipsihotice
- au peste 65 de ani.
Cum este diagnosticat vertijul?
Oamenii cu vertij adevărat vor experimenta camera din jurul lor învârtindu-se. Senzația de leșin sau amețeală este de obicei descrisă ca amețeală.
Medicul dumneavoastră vă va întreba despre simptomele dumneavoastră, va efectua un examen fizic și poate utiliza unul dintre următoarele teste susținute de teste imagistice, cum ar fi raze X sau scanări RMN.
- Test de împingere a capului : vi se va cere să vă concentrați asupra nasului medicului și să încercați să-l urmăriți cu ochii pe măsură ce medicul se mișcă. Aceasta este pentru a verifica mișcarea corectă a ochilor.
- Testul Romberg : Vi se va spune să vă mențineți echilibrul în timp ce stați cu picioarele împreună, apoi cu ochii închiși.
- Testul Fukuda-Unterberger: În timp ce mențineți echilibrul, vi se va cere să mergeți la fața locului pentru a vă verifica abilitățile de coordonare.
- Testul Dix-Hallpike: vi se va cere să vă coborâți rapid de la o poziție verticală așezată la culcare pe spate pe o masă de examinare. Apoi, medicul vă va îndrepta capul ușor spre fiecare parte pentru a vă observa mișcările ochilor.
Este posibil să aveți nevoie de unul sau mai multe teste sau proceduri pentru a vă ajuta medicul să învețe mai multe despre starea dumneavoastră de bază. Unele dintre aceste teste sunt de obicei efectuate într-o cameră întunecată pentru a declanșa vertij.
Cum să tratezi și să vindeci vertijul?
Tipul de tratamente administrate depinde de cauza vertijului dumneavoastră. În cele mai multe cazuri, vi se va sfătui să vă odihniți la pat împreună cu medicamente pentru cauzele care stau la baza vertijului dumneavoastră.
Cele mai populare tipuri de medicamente care atenuează vertijul sunt agenții de blocare vestibulară.
Dacă ați fost diagnosticat cu vertij pozițional paroxistic benign, medicul dumneavoastră vă va învăța o mișcare specifică numită manevra de repoziționare Epley, care slăbește cristalele de calciu și le curăță din canalul urechii.
Chirurgia este, de asemenea, o opțiune dacă niciunul dintre aceste tratamente nu funcționează sau dacă simptomele devin prea severe.
Cum să atenuezi simptomele de vertij
Dacă vă confruntați cu un atac de vertij, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ușura simptomele și pentru a reduce numărul de episoade pe care le aveți:
- Stai nemișcat într-o cameră liniștită și întunecată
- Mișcă-ți capul cu grijă și încet dacă trebuie să faci orice activitate
- Așezați-vă imediat când vă simțiți amețit
- Aprindeți luminile dacă trebuie să vă treziți noaptea
- Folosiți un baston dacă sunteți în pericol de a cădea
- Dormi cu capul ușor ridicat pe perne
- Ridică-te încet din pat și stai puțin pe marginea patului înainte de a te ridica
- Încercați să vă relaxați, deoarece anxietatea poate agrava vertijul
Când ar trebui să văd un medic?
Consultați un medic dacă aveți episoade frecvente de vertij. Vertijul vă poate face instabil, ceea ce vă poate expune riscului de cădere. Deși vertijul nu este de obicei dăunător, poate doriți să identificați problema rădăcină și să o tratați.
Semnele de avertizare ale complicațiilor grave de la vertij includ:
- episoade bruște, intense și recurente de rău de mișcare
- vertij împreună cu slăbirea neurologică, cum ar fi o pierdere bruscă a controlului mușchilor faciali
- vertij împreună cu pierderea auzului
