Retinopatia autoimună
Retinopatia autoimună este o afecțiune oculară în care sistemul imunitar al organismului atacă și deteriorăază țesuturile retinei, stratul sensibil la lumină aflat în spatele ochiului care ajută la transmiterea imaginilor către creier. Această boală este considerată o formă rară de deteriorare a retinei și este adesea asociată cu boli autoimune sistemice sau cancer.
Simptomele retinopatiei autoimune pot include:
- Scăderea acuității vizuale
- Apariția petelor întunecate în câmpul vizual
- Fotopsii (sclipiri de lumină)
- Tulburări de vedere nocturnă
Cauze:
- Se crede că retinopatia autoimună este cauzată de anticorpii care atacă retinocanalele celulelor retiniene, ducând la inflamație și deteriorare. Mecanismul exact nu este pe deplin înțeles.
- Poate fi asociată cu boli autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, boala Behçet și altele.
- De asemenea, poate fi legată de anumite tipuri de cancer, în special cancerul pulmonar cu celule mici, unde este cunoscută sub denumirea de retinopatie paraneoplazică.
Diagnostic: Diagnosticul se bazează pe simptomele clinice, istoricul medical al pacientului și teste specifice, cum ar fi angiografia cu fluoresceină și tomografia în coerență optică (OCT). De asemenea, pot fi efectuate teste sanguine pentru a identifica prezența anticorpilor specifici.
Tratament: Tratamentul retinopatiei autoimune poate varia în funcție de cauza subiacentă și severitatea afecțiunii. Acesta poate include:
- Corticosteroizi: administrare orală, injectabil sau sub formă de picături oculare pentru a reduce inflamația.
- Medicamente imunosupresoare: pentru a suprima reacția autoimună.
- Terapie fotodinamică sau laser: în unele cazuri, pentru a trata anumite tipuri de deteriorare a retinei.
Este important să se colaboreze cu un oftalmolog experimentat în tratamentul acestei afecțiuni, precum și cu un reumatolog sau un oncolog, dacă este cazul. Detectarea și tratarea precoce pot ajuta la prevenirea deteriorării permanente a vederii.