Există două tipuri principale de prognatism:
Prognatism mandibular (sau prognatismul mandibulei): Când mandibula (maxilarul inferior) este proeminentă și avansează în fața maxilarului superior. Această condiție este cunoscută și sub numele de "mandibulă prognată". Un aspect asemănător apare și atunci când maxilarul superior este prea retras ("retrognatie maxilară"), dar este o situație diferită.
Prognatism maxilar (sau prognatismul maxilarului superior): Când maxilarul superior se extinde sau avansează în fața mandibulei. Aceasta este denumită și "maxilă prognată". Un aspect asemănător apare și atunci când mandibula este prea retrasă ("retrognatie mandibulară"), dar este o situație diferită.
Prognatismul poate avea mai multe cauze, inclusiv factori genetici (de exemplu, în anumite etnii sau familii, prognatismul poate fi mai prevalent), malocluzii, sau poate fi rezultatul anumitor afecțiuni sau sindroame, precum sindromul Apert sau sindromul Crouzon, în care maxilarul superior este insuficient dezvoltat, iar mandibula pare proeminentă.
Tratamentul prognatismului depinde de gravitatea acestuia și de simptomele asociate. Pentru unele persoane, corectarea prognatismului poate fi doar o chestiune estetică, în timp ce pentru altele, corectarea poate fi necesară pentru a îmbunătăți funcția masticatorie sau pentru a preveni alte probleme dentare sau ale articulației temporomandibulare.
Opțiunile de tratament pot varia de la tratamente ortodontice, cum ar fi aparate dentare, la chirurgie ortognatică, care implică reașezarea chirurgicală a maxilarelor. Evaluarea și planificarea tratamentului ar trebui să fie efectuate de un ortodont și, eventual, de un chirurg maxilo-facial.
Dacă suspectați că aveți sau cineva cunoscut are prognatism, este esențial să consultați un specialist pentru o evaluare adecvată și recomandări privind tratamentul.
