Trombembolia la pacientul oncologic, simptome, cauze, tratament

Trombembolia venoasă (TEV), care cuprinde tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP), este o complicație majoră la pacienții oncologici. Rata trombozelor venoase este mult crescută la pacienții cu cancer comparativ cu populația generală. Acest lucru se datorează interacțiunii dintre cancer, tratamentele antineoplazice și alte factori de risc concomitenți.

Factori de risc pentru TEV la pacienții oncologici:

  1. Tipul de cancer: Anumite tipuri de cancer, cum ar fi pancreasul, stomacul, creierul, ovarele, rinichii și plămånii, au rate mai mari de TEV.
  2. Stadiul bolii: Pacienții cu boală avansată au un risc crescut.
  3. Tratamentele anticanceroase: Chimioterapia, terapia hormonală și terapia cu anticorpi monoclonali pot crește riscul de TEV.
  4. Intervenții chirurgicale: Majoritatea operațiilor oncologice sunt asociate cu un risc crescut de TVP.
  5. Cateterele venoase centrale: Folosite adesea pentru administrarea tratamentului, acestea pot crește riscul de TEV.
  6. Alți factori de risc: Imobilizarea, vårsta înaintată, comorbiditățile, istoricul anterior de TEV, anumite mutații genetice și trombocitoza pot crește riscul.

Simptome:

  • TVP: Durere, umflare, roșeață sau căldură la nivelul extremităților afectate, adesea la nivelul picioarelor.
  • EP: Dificultăți de respirație, durere toracică, tuse (posibil cu sånge), palpitații, leșin sau cianoza.

Diagnostic:

Diagnosticul de TEV la pacienții oncologici se bazează pe imaginea medicală (ecografie Doppler pentru TVP și tomografie computerizată cu contrast pentru EP), teste de laborator și evaluarea clinică.

Tratament:

  1. Anticoagulante: Pacienții oncologici cu TEV sunt de obicei tratați cu anticoagulante, cum ar fi heparinele cu greutate moleculară mică (HGMM) sau anticoagulantele orale directe (DOACs).
  2. Filtre de venă cavă inferioară: În anumite situații, pot fi folosite pentru a preveni migrarea trombilor din extremități către plămåni.
  3. Tromboliza: În cazuri severe, poate fi necesară administrarea de medicamente pentru dizolvarea cheagului sau intervenții chirurgicale.

Prevenție:

La pacienții oncologici cu risc crescut, profilaxia cu anticoagulante poate fi considerată, în special în perioadele cu risc crescut, cum ar fi în timpul spitalizării sau după operații majore.

În concluzie, este esențial ca pacienții oncologici și echipele lor medicale să fie conștienți de riscul de TEV și să își optimizeze abordările de prevenție și tratament.