Boala buloasa a dializei, simptome, cauze, tratament

Boala buloasă a dializei, cunoscută și sub denumirea de bolă buloasă la pacienții cu dializă, este o afecțiune rară ce afectează pacienții cu insuficiență renală cronică supuși hemodializei. Se caracterizează prin formarea de vezicule și buli în piele care pot fi similare celor din dermatita buloasă sau pemfigus, dar au o etiologie diferită.

Cauze și patogeneză: Mecanismul exact de producere nu este pe deplin înțeles, dar se crede că acumularea de metaboliți toxici sau anumiți compuși în sånge datorită insuficienței renale poate declanșa reacția în piele.

Semne și simptome:

  1. Apariția rapidă a unor vezicule și buli, în special pe extremități.
  2. Pot apărea eroziuni și ulcerații după ruperea bulilor.
  3. Poate fi asociată cu måncărime sau durere.
  4. De obicei, mucoasele nu sunt afectate.

Diagnostic: Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului (în special hemodializa), examinarea clinică și, în unele cazuri, biopsia cutanată.

Tratament: Tratamentul bolii buloase a dializei se axează pe controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor. Măsurile specifice pot include:

  1. Îngrijirea corespunzătoare a leziunilor pentru a preveni infecțiile.
  2. Medicamente topice sau sistemice pentru controlul måncărimii.
  3. Ajustări ale regimului de hemodializă sau considerarea unei transplantări renale, dacă este posibilă și adecvată.
  4. În cazuri severe, pot fi folosite corticosteroizi sau alte medicamente imunosupresoare pentru a controla inflamația.

Este important ca pacienții cu această afecțiune să fie sub îngrijirea unei echipe medicale care include atåt un nefrolog cåt și un dermatolog. În plus, identificarea și tratarea rapidă a oricărei infecții secundare a pielii este esențială.