Litiaza urinară, simptome, cauze, tratament

Litiaza urinară face referire la prezența calculilor (pietre) oriunde în sistemul urinar, inclusiv în rinichi, uretere, vezică urinară sau uretră. În funcție de localizare, termenii specifici ca litiaza renală, ureterală, vezicală sau uretrală pot fi utilizați.

Cauze și Factori de Risc:

Litiaza urinară poate avea mai multe cauze, și poate fi influențată de diverși factori de risc, cum ar fi:

  • Deshidratarea
  • Dietă bogată în proteine, sodiu și zahăr
  • Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi infecțiile de tract urinar recurente și anumite boli metabolice.
  • Factori genetici, deoarece persoanele cu antecedente familiale au un risc mai mare de a dezvolta pietre.

Tipuri de Pietre:

  • Calciu (Oxalat și Fosfat): Cele mai frecvente tipuri de pietre urinare.
  • Struvit: Apare în general ca rezultat al infecțiilor de tract urinar.
  • Acid Uric: Adesea asociate cu o dietă bogată în proteine și cu guta.
  • Cistină: Rar întålnite și legate de o afecțiune ereditară numită cistinurie.

Simptome:

Simptomele pot include:

  • Durere (poate fi severă și poate varia în funcție de localizarea pietrei)
  • Urinare frecventă
  • Urgență urinară
  • Hematurie (sånge în urină)
  • Urină tulbure sau cu miros puternic
  • Febră și frisoane (dacă este prezentă și o infecție)

Diagnostic:

  • Analize de urină pentru detectarea sångelui, pietrelor sau infecției.
  • Teste de sånge pentru evaluarea funcției renale și nivelurile de electroliți.
  • Imagistică cum ar fi ecografia, radiografia sau tomografia computerizată (CT) pentru localizarea și dimensionarea pietrelor.

Tratament:

Alegerea tratamentului depinde de tipul, mărimea, locația pietrei și de prezența simptomelor sau a complicațiilor.

  • Hidratare intensivă
  • Medicamente analgezice pentru controlul durerii
  • Medicamente pentru relaxarea musculaturii netede, cum ar fi tamsulosin, pentru a facilita trecerea pietrelor.
  • Litotripsie extracorporeală cu unde de șoc (LECO) pentru fragmentarea pietrelor mai mari.
  • Intervenție chirurgicală pentru pietrele care nu pot fi eliminate sau tratate conservativ.
  • Tratamentul infecțiilor urinare asociate cu antibiotice.

Prevenție:

  • Consumul suficient de lichide, în special apă, pentru a menține urina diluată.
  • Menținerea unei diete sănătoase, limitånd aportul de sodiu, zahăr și proteine animale, și consumånd suficiente fructe și legume.
  • Evitarea consumului excesiv de alimente bogate în oxalat, pentru persoanele cu pietre de oxalat de calciu.

Managementul litiazei urinare implică un tratament individualizat în funcție de specificul fiecărui caz și modificări ale stilului de viață și ale dietei pentru prevenirea formării de noi pietre.