Pneumopatia interstițială difuză nedefinită, simptome, cauze, tratament

Pneumopatiile interstițiale difuze reprezintă un grup de afecțiuni pulmonare care afectează spațiul dintre sacii aerieni (alveole) ai plămånilor, cunoscut sub numele de interstițiu pulmonar. Termenul „nedefinită” sugerează că natura exactă, etiologia, sau caracteristicile histopatologice ale afecțiunii nu sunt clar stabilite sau categorisite sub un alt tip specific de pneumopatie interstițială.

Caracteristici

Pneumopatiile interstițiale difuze pot avea multiple etiologii și pot prezenta caracteristici clinice și histologice variabile. Ele pot fi cauzate de expunerea la anumite substanțe sau de boli sistemice precum sclerodermia sau artrita reumatoidă.

Simptome

  • Tusea cronică
  • Dispnee (dificultatea de a respira), în special la efort
  • Slăbiciune și oboseală
  • Pierdere în greutate

Diagnostic

Diagnosticul poate implica:

  • Imagistică Toracică: Radiografii toracice și tomografii computerizate (CT) pot identifica anomalii pulmonare.
  • Teste de funcție pulmonară: Acestea pot evalua gradul în care funcția pulmonară este compromisă.
  • Biopsie pulmonară: Examinarea țesutului pulmonar prelevat poate ajuta la stabilirea unui diagnostic definitiv.
  • Analize de sånge: Acestea pot ajuta la identificarea unor posibile cauze subiacente, cum ar fi boli autoimune.

Tratament

Tratamentul se concentrează adesea pe ameliorarea simptomelor și pe încetinirea progresiei bolii:

  • Medicamente antiinflamatoare, precum corticosteroizii, pentru reducerea inflamației.
  • Medicamente imunosupresoare, pentru controlul răspunsului imun.
  • Terapie antifibrotică, pentru a încetini sau a stopa dezvoltarea de țesut cicatricial (fibroză) în plămåni.
  • Oxigenoterapie, pentru a menține nivelurile de oxigen din sånge în limite normale.
  • Reabilitare pulmonară, pentru îmbunătățirea capacității pulmonare și a calității vieții.

Prognostic

Prognosticul pneumopatiei interstițiale difuze nedefinite depinde de cauza subiacentă, de gradul de fibroză pulmonară, și de prezența altor afecțiuni concomitente. Unii pacienți pot experimenta o stabilizare a bolii cu tratament, în timp ce alții pot prezenta o progresie a bolii chiar și cu tratament.