Afectiunile congenitale ale pleoapelor, simptome, cauze, tratament

Afecțiunile congenitale ale pleoapelor sunt anomalii prezente la naștere și pot varia de la probleme estetice minore la afecțiuni care pot amenința vederea. Iată o listă a unora dintre cele mai comune afecțiuni congenitale ale pleoapelor:

  1. Blefarofimoză: Este caracterizată prin pleoape scurte orizontal și prin distanță interpalpebrală îngustată.

  2. Ptosis congenital: Se referă la căderea pleoapei superioare, astfel încât aceasta acoperă pupila, fie parțial, fie total. Poate fi unilateral sau bilateral și este adesea cauzat de disfuncția mușchiului ridicator al pleoapei.

  3. Epicantus: O cută adițională de piele care se întinde vertical peste canto-ul intern al ochiului. Este comună în rasele asiatice și în sindromul Down.

  4. Colobomul pleoapei: O lipsă în țesutul pleoapei, de obicei în partea superioară, lângă canto-ul intern al ochiului.

  5. Dermoidul pleoapei: O masă benignă conținând țesuturi mature, cum ar fi păr, grăsime și uneori oase. Poate apărea oriunde pe pleoapă.

  6. Distichiaza: Prezența unui rând suplimentar de gene care cresc din linia meibomiană a pleoapei și pot irita globul ocular.

  7. Trichiazis: Gene care cresc în direcția opusă, adică spre globul ocular, ducând la iritare.

  8. Hipoplazia pleoapei: Subdezvoltarea pleoapei, fie în lungime, fie în lățime.

  9. Ablefaron: Absența completă sau parțială a pleoapei.

  10. Ankiloblefaron: Fuziunea parțială a marginilor pleoapelor.

  11. Nevii pleoapelor: Petiții pigmentate prezente pe pleoape de la naștere.

  12. Sindromul Blepharophimosis, Ptosis și Epicanthus Inversus (BPES): O combinație de blefarofimoză, ptosis și o cută epicanthală inversată.

Unele dintre aceste afecțiuni pot necesita intervenție chirurgicală, fie din motive cosmetice, fie pentru a asigura dezvoltarea normală a vederii (de exemplu, corectarea ptosisului sever pentru a preveni ambliopia). Este important ca aceste afecțiuni să fie diagnosticate și tratate corespunzător, astfel încât să se minimizeze impactul asupra dezvoltării vizuale a copilului. Dacă se suspectează o afecțiune congenitală a pleoapei, este esențială evaluarea de către un oftalmolog.