Craniofaringiomul
Craniofaringiomul este o tumoră benignă (ne-malignă) rară, dar care poate avea efecte serioase, deoarece crește într-o zonă critică a creierului. Această tumoră se dezvoltă din celulele restante ale buzunarului Rathke, care este un precursor embriologic al glandei pituitare. Din acest motiv, craniofaringioamele sunt cel mai des localizate în apropierea glandei pituitare și a hipotalamusului, influențând astfel o varietate de funcții hormonale și neurologice.
Simptome
Simptomele craniofaringiomului pot include:
- Dureri de cap
- Tulburări de vedere, cum ar fi vederea dublă sau pierderea vederii periferice
- Hormoni deficienți, manifestați prin simptome precum creșterea sau pierderea în greutate, pubertate precoce sau întârziată, sau insuficiență a glandei pituitare
- Tulburări de somn
- Modificări ale comportamentului sau ale personalității
- Obstrucționarea lichidului cefalorahidian, care poate duce la hidrocefalie
Cauze
Cauza exactă a craniofaringioamelor nu este cunoscută. Ele nu sunt considerate a fi tumori ereditare și, în general, nu sunt asociate cu factori de mediu cunoscuți sau cu alte condiții.
Tratament
Tratamentul craniofaringioamelor poate fi complicat și adesea necesită o abordare multidisciplinară. Opțiunile de tratament includ:
-
Chirurgia: Scopul este de obicei excizia completă a tumorii, dar localizarea sa adesea face acest lucru dificil fără a risca lezarea țesuturilor cerebrale vitale.
-
Radioterapia: Aceasta poate fi utilizată în cazul în care tumora nu poate fi înlăturată complet prin chirurgie sau dacă tumora recidivează.
-
Gestionarea hormonilor: Datorită localizării tumorii aproape de glanda pituitară, este posibil ca pacienții să necesite suplimente hormonale pentru a compensa funcțiile afectate ale glandei pituitare.
-
Tratamentul hidrocefaliei: Dacă creșterea tumorii blochează circulația lichidului cefalorahidian, poate fi necesară plasarea unui shunt pentru a preveni sau trata hidrocefalia.
Deoarece craniofaringioamele sunt situate într-o regiune delicată a creierului și pot afecta funcții vitale, urmărirea pe termen lung și managementul atent al efectelor secundare și al complicațiilor sunt cruciale pentru calitatea vieții pacienților.