Mastocitoza sistemica
Mastocitoza sistemică este o afecțiune rară caracterizată prin acumularea anormală de mastocite în unul sau mai multe organe sau țesuturi. Mastocitele sunt celule ale sistemului imunitar care joacă un rol în răspunsurile alergice și inflamatorii. În mastocitoza sistemică, această acumulare poate afecta pielea, oasele, măduva osoasă, tractul gastrointestinal, ficatul și splina.
Simptome
Simptomele mastocitozei sistemice pot varia considerabil de la o persoană la alta, în funcție de organele afectate:
- Leziuni cutanate, cum ar fi pete sau plăci roșiatice (urticaria pigmentosa)
- Simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, greață, vărsături și diaree
- Simptome similare anafilaxiei, cum ar fi dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale, amețeli și, în cazuri grave, șoc anafilactic
- Oboseală și slăbiciune
- Simptome osoase, inclusiv durere și fragilitate osoasă
- Mărirea splinei (splenomegalie) și, uneori, a ficatului (hepatomegalie)
Cauze
Cauza exactă a mastocitozei sistemice nu este pe deplin înțeleasă. Este cunoscut faptul că afecțiunea este asociată cu mutații genetice în celulele mastocite, cel mai frecvent în gena KIT, care controlează creșterea și dezvoltarea acestor celule.
Tratament
Tratamentul pentru mastocitoza sistemică este adesea personalizat în funcție de simptomele specifice ale fiecărei persoane și poate include:
- Medicamente antihistaminice pentru a controla simptomele legate de eliberarea de histamină, cum ar fi mâncărimile, roșeața și problemele gastrointestinale.
- Medicamente pentru stabilizarea mastocitelor (cum ar fi cromolina sodică) pentru a preveni eliberarea de mediatorii inflamatori din mastocite.
- Tratament pentru controlul durerii și a altor simptome specifice.
- Terapii țintite, cum ar fi midostaurin, pentru pacienții cu forme avansate de mastocitoză sistemică, în special atunci când este implicată măduva osoasă.
- Tratamente pentru prevenirea sau controlul reacțiilor anafilactice, inclusiv administrarea de epinefrină de urgență.
În cazurile severe, unde boala afectează semnificativ măduva osoasă sau alte organe vitale, pot fi necesare terapii mai agresive, cum ar fi chimioterapia sau transplantul de măduvă osoasă.
Managementul mastocitozei sistemice poate implica o echipă multidisciplinară de specialiști, inclusiv dermatologi, hematologi, gastroenterologi și alergologi, pentru a aborda varietatea de simptome și complicații asociate cu această afecțiune. Monitorizarea regulată și controlul simptomelor sunt componente esențiale ale tratamentului, având ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții pacientului.