Mielodisplazia
Mielodisplazia, cunoscută și sub numele de sindrom mielodisplazic (SMD), este un grup de afecțiuni hematologice caracterizate prin producerea anormală de celule sanguine în măduva osoasă. Aceasta poate afecta oricare dintre cele trei tipuri de celule sanguine: globulele roșii, globulele albe și trombocitele.
Simptome
Simptomele mielodisplaziei variază în funcție de tipul celulelor sanguine afectate și pot include:
- Anemie (scăderea numărului de globule roșii), care poate cauza oboseală, slăbiciune și paloare.
- Infecții frecvente sau severe, datorită numărului scăzut de globule albe.
- Tendința de a sângera sau de a face vânătăi ușor, cauzată de scăderea numărului de trombocite.
Cauze
Cauzele exacte ale mielodisplaziei nu sunt întotdeauna clare, dar există factori care pot crește riscul de dezvoltare a SMD, inclusiv:
- Expunerea la anumite substanțe chimice (de exemplu, benzen) sau radiații.
- Tratamentele anterioare pentru cancer, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia.
- Factori genetici, deși majoritatea cazurilor de SMD nu sunt ereditare.
Tratament
Tratamentul pentru mielodisplazie depinde de severitatea simptomelor, de vârsta pacientului și de sănătatea generală. Opțiunile de tratament pot include:
- Transfuzii de sânge, pentru a ameliora simptomele anemiei și pentru a înlocui trombocitele scăzute.
- Medicamente care pot ajuta la stimularea producției de celule sanguine sănătoase, cum ar fi agenți de stimulare a eritropoiezei pentru anemie sau lenalidomidă pentru anumite tipuri de SMD.
- Terapie cu chelatori de fier, pentru a gestiona acumularea de fier cauzată de transfuzii multiple.
- Terapia imunosupresoare, în cazurile selectate.
- Transplantul de celule stem, care poate oferi un tratament potențial curativ pentru pacienții selectați, deși vine cu riscuri semnificative și este, în general, rezervat pentru pacienții mai tineri și mai sănătoși.
Managementul mielodisplaziei este complex și necesită adesea o abordare multidisciplinară pentru a optimiza calitatea vieții pacientului și a aborda simptomele specifice. Monitorizarea regulată este esențială pentru a detecta orice progresie a bolii către leucemie acută mieloidă (LAM), o complicație posibilă și gravă a SMD.