Cancerul hepatic - Hepatoblastomul

Hepatoblastomul este o formă rară de cancer hepatic ce apare predominant la copii, mai ales în primii trei ani de viață. Este cea mai frecventă tumoare malignă hepatică la copii și, deși este rară, rata de supraviețuire a crescut semnificativ în ultimele decenii datorită progreselor în diagnostic și tratament.

Semne și simptome:

  1. Masa sau umflătură în abdomenul superior.
  2. Durere abdominală.
  3. Icter (colorarea galbenă a pielii și a albului ochilor).
  4. Pierdere nejustificată în greutate sau lipsa apetitului.
  5. Nausea și vărsăturile.
  6. Splenomegalie (mărirea splinei).
  7. Febră.

Cauze și factori de risc:

Cauza exactă a hepatoblastomului nu este cunoscută, dar există anumiți factori de risc asociați, cum ar fi:

  1. Afectarea genetică: Prezența altor afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul Beckwith-Wiedemann sau sindromul familial adenomatos polipozis.
  2. Prematuritate sau greutate scăzută la naștere.
  3. Expunerea la anumite substanțe chimice sau medicamente înainte de naștere.

Diagnostic:

  1. Ecografia abdominală: Este adesea prima metodă de investigație care evidențiază o masă hepatică.
  2. Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): Aceste teste furnizează imagini detaliate ale ficatului și pot ajuta la determinarea extinderii tumorii.
  3. Biopsie: Preluarea și examinarea microscopică a unei mostre de țesut hepatic pentru confirmarea diagnosticului.
  4. Analize de sânge: Pot include markeri tumorali, cum ar fi alfa-fetoproteina (AFP), care este adesea crescută în hepatoblastom.

Tratament:

  1. Chirurgie: Este principala modalitate de tratament și are ca scop îndepărtarea întregii tumori.
  2. Chimioterapie: Se utilizează pentru a micșora tumoarea înainte de chirurgie sau pentru a trata celulele canceroase care pot rămâne după intervenție.
  3. Transplant de ficat: În cazurile în care tumoarea este prea mare sau se află într-o poziție dificilă, care face imposibilă îndepărtarea chirurgicală, transplantul hepatic poate fi o opțiune.
  4. Radioterapia: Este folosită mai rar, dar poate fi benefică în anumite situații.

Prognostic:

Cu un tratament adecvat, rata de supraviețuire pentru copiii cu hepatoblastom a crescut semnificativ. Prognosticul depinde de dimensiunea și localizarea tumorii, precum și de răspunsul la tratament.

Este esențial ca orice copil cu simptome sugestive pentru hepatoblastom să fie evaluat de un specialist în oncologie pediatrică, astfel încât să primească cel mai adecvat tratament posibil.