Gastrita indusa de stres, simptome, cauze, tratament
Gastrita indusă de stres, cunoscută și sub numele de gastropatie de stres, se referă la leziunile mucoasei stomacului cauzate de stres fizic sever. Aceasta nu este legată de stresul emoțional sau psihologic, ci mai degrabă de situații critice sau boli severe care afectează organismul.
Cauze:
Gastrita indusă de stres poate fi declanșată de o serie de stări sau evenimente severe, cum ar fi:
- Arsurile extinse.
- Traumatisme severe sau leziuni fizice.
- Intervenții chirurgicale majore.
- Insuficiență respiratorie acută sau alte afecțiuni care necesită ventilație mecanică.
- Insuficiență renală sau hepatică.
- Sepsis.
Simptome:
Simptomele pot varia în funcție de severitatea leziunilor, dar pot include:
- Hemoragie digestivă superioară (vărsături cu sånge sau scaune negre).
- Durere abdominală.
- Indigestie.
Uneori, gastrita de stres poate fi asimptomatică și este identificată doar prin teste sau investigații efectuate pentru alte motive.
Diagnostic:
Gastropatia de stres este adesea diagnosticată prin:
- Endoscopia digestivă superioară: Este cea mai obișnuită metodă pentru a vizualiza leziunile mucoasei stomacului.
- Analize de sånge: Pot releva o scădere a hemoglobinei sau a hematocritului, indicånd o sångerare.
Tratament:
Obiectivul tratamentului este prevenirea sau tratarea sångerării și protejarea mucoasei stomacului.
- Medicamente care reduc aciditatea stomacului: Proton pump inhibitors (PPIs) precum omeprazolul sau H2-blocantele ca ranitidina pot fi administrate pentru a scădea producția de acid în stomac.
- Măsuri preventive în spital: La pacienții internați în unitățile de terapie intensivă, adesea se administrează medicamente preventive pentru a reduce riscul de gastrită indusă de stres.
- Tratarea cauzei subiacente: De exemplu, gestionarea sepsisului, corectarea insuficienței renale, etc.
Prevenirea și gestionarea rapidă a gastropatiei de stres sunt esențiale, deoarece complicațiile, cum ar fi sångerarea, pot fi potențial mortale, mai ales la pacienții care sunt deja într-o stare critică. Îngrijirea adecvată și monitorizarea în unitățile de terapie intensivă sunt cruciale.