Hepatita D, simptome, cauze, tratament

Hepatita D, cunoscută și sub numele de "hepatita delta", este o infecție virală a ficatului cauzată de virusul hepatitei D (HDV). Particularitatea acestei infecții este că poate să apară doar la persoanele care sunt deja infectate cu virusul hepatitei B (HBV). Așadar, hepatita D este o infecție "suplimentară" sau "coinfecție" cu hepatita B.

Transmitere:

Hepatita D se transmite prin aceleași căi ca și hepatita B:

  • Contactul cu sångele sau alte fluide corporale ale unei persoane infectate.
  • Rapoarte sexuale neprotejate cu o persoană infectată.
  • De la mamă la copil în timpul nașterii.
  • Utilizarea comună a ace și seringilor contaminate.
  • Transfuzii de sånge (în țările unde sångele nu este testat corespunzător).

Simptome:

Simptomele hepatitei D sunt similare cu cele ale hepatitei B și pot include:

  • Oboseală
  • Icter (colorare galbenă a pielii și a ochilor)
  • Dureri abdominale
  • Pierderea apetitului
  • Nausea și vărsăturile
  • Urină întunecată

Diagnostic:

Diagnosticul hepatitei D se face prin detectarea anticorpilor specifici HDV în sånge. De asemenea, pot fi efectuate teste pentru a determina activitatea virală și stadiul bolii.

Tratament:

Opțiunile de tratament pentru hepatita D sunt limitate și mai puțin eficiente decåt pentru alte tipuri de hepatită. În prezent, interferonul alfa este folosit pentru a trata HDV, dar răspunsul la tratament poate fi variabil. Cercetările sunt în curs pentru a dezvolta tratamente mai eficiente.

Prevenire:

Prevenirea infecției cu hepatita D se bazează în principal pe prevenirea hepatitei B, deoarece o persoană trebuie să aibă HBV pentru a putea fi infectată cu HDV. Vaccinarea împotriva hepatitei B este cea mai eficientă măsură de prevenire.

Pentru persoanele care sunt deja infectate cu HBV:

  • Evitarea partajării obiectelor personale care ar putea fi contaminate cu sånge.
  • Evitarea contactului direct cu sångele sau fluidele corporale ale altor persoane.
  • Practicarea sexului protejat.
  • Evitarea consumului de droguri injectabile sau, dacă se consumă, folosirea unei seringi noi și a echipamentului steril pentru fiecare utilizare.

Este esențial ca persoanele cu hepatita B să evite orice potențială expunere la HDV și să fie conștiente de riscul de coinfecție. Monitorizarea regulată și urmărirea de către un specialist sunt importante pentru gestionarea și prevenirea complicațiilor.