Hipofosfatazia

Hipofosfatazia este o boală metabolică rară, caracterizată prin pierderea anormală de fosfat prin rinichi și o mineralizare defectuoasă a oaselor și dinților. Aceasta este cauzată de mutații în gena ALPL, care codifică pentru o enzimă numită fosfatază alcalină nonspecifică de țesut (TNSALP). Deficiența activității acestei enzime conduce la acumularea de substraturi în sânge și țesuturi, afectând mineralizarea normală a oaselor și dinților. Hipofosfatazia afectează indivizii în diverse moduri, în funcție de vârsta de debut și de severitatea simptomelor, care pot varia de la forme ușoare la forme severe, uneori letale.

Cauze

Hipofosfatazia este moștenită într-un mod autosomal recesiv sau autosomal dominant, în funcție de tipul de mutație prezent în gena ALPL. Prezența unei singure copii a genei mutante poate cauza forme mai ușoare ale bolii, în timp ce prezența a două copii mutante tinde să ducă la forme mai severe.

Simptome

Simptomele hipofosfataziei variază considerabil, de la subtile la severe, și pot include:

  • La nou-născuți (forma perinatală severă): insuficiență respiratorie, hipotonie musculară, și oase foarte moi care pot duce la deformări severe și fracturi la naștere.
  • La sugari (forma infantilă): întârzieri în creștere, deformări ale cutiei toracice, care pot afecta respirația, și frecvente fracturi osoase.
  • La copii și adulți (forme ușoare până la moderate): pierderea prematură a dinților deciduali (dinții de lapte) fără semne de boală gingivală, durere osoasă, slăbiciune musculară, și fracturi osoase cu vindecare dificilă.
  • La adulți: durere articulară, calcificări ale tendoanelor și ligamentelor, și posibilă osteomalacie (înmuirea oaselor).

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe simptomele clinice, pe istoricul familial, și pe rezultatele testelor de laborator, care arată niveluri scăzute ale fosfatazei alcaline în sânge, împreună cu niveluri crescute ale substraturilor specifice (de exemplu, fosfoetanolamină, piridoxal-5-fosfat). Testele genetice care identifică mutații specifice în gena ALPL confirmă diagnosticul.

Tratament

Managementul hipofosfataziei depinde de severitatea simptomelor și poate include:

  • Suplimentarea cu vitamina D și fosfat: pentru îmbunătățirea mineralizării osoase, deși eficacitatea și siguranța acestor tratamente pot varia.
  • Asfotase alfa: un tratament aprobat pentru formele pediatrice severe, este o formă de substituție enzimatică care vizează să compenseze deficiența enzimatică specifică hipofosfataziei.
  • Managementul simptomelor: cum ar fi terapia fizică pentru a ajuta la menținerea forței musculare și la prevenirea fracturilor.
  • Îngrijire dentară specializată: pentru a gestiona pierderea prematură a dinților și problemele asociate.

Prognosticul pentru pacienții cu hipofosfatazie variază în funcție de forma bolii și de severitatea simptomelor. În timp ce formele ușoare pot duce la o calitate a vieții relativ normală cu management adecvat, formele severe, în special cele care afectează nou-născuții, pot avea un prognostic grav.