Sechestrația pulmonară
Sechestrația pulmonară reprezintă o afecțiune rară a plămânilor, caracterizată prin prezența unui segment de țesut pulmonar nevascularizat normal, care nu este în conexiune funcțională cu arborele traheobronșic și este vascularizat de artere sistemice anormale. Aceasta poate fi clasificată în două tipuri: intralobară, în care sechestrul este localizat în interiorul lobului pulmonar fără o înveliș separat, și extralobară, când sechestrul are propria sa înveliș pleural și este adesea localizat în afara lobilor pulmonari normali.
Simptome
Simptomele sechestrației pulmonare pot varia în funcție de tipul și mărimea sechestrului, precum și de prezența altor complicații. În multe cazuri, sechestrația pulmonară poate fi asimptomatică, fiind descoperită întâmplător în timpul investigațiilor pentru alte afecțiuni. Când sunt prezente, simptomele pot include:
- Tuse persistentă, uneori cu expectorație de sânge (hemoptizie).
- Infecții respiratorii recurente, cum ar fi pneumonii la nivelul zonei afectate.
- Dificultăți de respirație sau dispnee, în special la efort.
- Durere toracică.
Cauze
Cauza exactă a sechestrației pulmonare nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că este o malformație congenitală, adică apare în timpul dezvoltării fetale. Sechestrația pulmonară nu este considerată o afecțiune ereditară și nu este legată de factorii genetici cunoscuți.
Tratament
Tratamentul pentru sechestrația pulmonară depinde de simptome, de tipul sechestrului (intralobar sau extralobar) și de prezența oricăror complicații. Opțiunile de tratament includ:
- Supraveghere: În cazurile asimptomatice sau când riscurile chirurgicale sunt prea mari, se poate opta pentru supravegherea atentă a stării pacientului.
- Antibioterapie: Pentru gestionarea sau prevenirea infecțiilor asociate cu sechestrația.
- Intervenție chirurgicală: Este tratamentul definitiv pentru sechestrația pulmonară și implică îndepărtarea chirurgicală a țesutului pulmonar sechestrat. Acest lucru poate fi realizat prin proceduri chirurgicale tradiționale sau prin tehnici minim invazive, cum ar fi videotoracoscopia.
- Embolizarea arterială: În anumite cazuri, pentru a reduce sângerarea sau ca tratament preoperator, poate fi efectuată embolizarea arterelor care vascularizează sechestrul.
Alegerea metodei de tratament este influențată de mai mulți factori, inclusiv vârsta pacientului, starea generală de sănătate, precum și mărimea și localizarea sechestrului. Managementul eficient al sechestrației pulmonare necesită o echipă multidisciplinară de specialiști, inclusiv pneumologi, chirurgi toracici și radiologi. În general, prognosticul pentru pacienții cu sechestrație pulmonară este bun, mai ales dacă afecțiunea este tratată corespunzător.