Sindromul Gilbert (sindromul Meulengracht)

Sindromul Gilbert, cunoscut și sub numele de sindromul Meulengracht sau icterul ereditar nehemolitic cronic, este o afecțiune genetică comună care afectează metabolismul bilirubinei în ficat. Bilirubina este un pigment galben produs în mod normal de descompunerea hemoglobinei din celulele roșii ale sângelui. Sindromul Gilbert se caracterizează prin niveluri crescute de bilirubină în sânge, ceea ce poate duce la icter (colorarea galbenă a pielii și a albului ochilor), în special în situații de stres fizic sau emoțional. Iată mai multe detalii despre acest sindrom:

Simptome:

Sindromul Gilbert este adesea asimptomatic sau cu simptome ușoare și apare mai ales în situații de stres, cum ar fi infecțiile, deshidratarea, oboseala excesivă sau postul prelungit. Simptomele posibile includ:

  1. Icter: Colorarea galbenă a pielii și a albului ochilor (icter), care poate apărea și dispare în mod spontan sau în urma unui factor declanșator, cum ar fi stresul sau oboseala.

  2. Oboseală și slăbiciune: Unele persoane pot simți oboseală cronică și slăbiciune, mai ales în timpul episoadelor de icter.

  3. Disconfort abdominal ușor: Unele persoane pot prezenta disconfort abdominal ușor, în special în zona hipocondrului drept, care este situată sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului.

  4. Probleme gastrointestinale minore: Pot apărea greață ușoară sau disconfort gastrointestinal, dar aceste simptome sunt rareori severe.

Cauze:

Sindromul Gilbert este cauzat de o mutație genetică la nivelul genei UGT1A1, care este responsabilă pentru producerea unei enzime numite glucuronosiltransferaza UDP-1A1. Această enzimă este implicată în procesul de conjugare a bilirubinei, transformând bilirubina indirectă (neconjugată), care este toxică pentru organism, în bilirubina directă (conjugată), care este solubilă în apă și poate fi eliminată din organism prin urină și bilă. Mutarea genetică asociată cu sindromul Gilbert determină o activitate redusă a acestei enzime, ceea ce duce la o acumulare mai mare de bilirubină indirectă în sânge.

Diagnostic și Tratament:

Diagnosticul sindromului Gilbert se bazează pe istoricul medical, examinarea fizică și teste de laborator pentru a măsura nivelurile de bilirubină din sânge. Tratamentul este de obicei simptomatic și vizează gestionarea simptomelor. Deși nu există un tratament specific pentru sindromul Gilbert, evitarea factorilor declanșatori, cum ar fi stresul, oboseala excesivă și postul prelungit, poate ajuta la prevenirea episoadelor de icter.

Este important ca persoanele cu sindromul Gilbert să monitorizeze și să gestioneze îndeaproape factorii care pot declanșa simptomele și să facă controale regulate medicale pentru a detecta și trata eventualele complicații asociate.