Simptome
- Vezica urinară expusă și vizibilă la nivelul abdomenului inferior.
- Malformații ale organelor genitale (epispadias: la băieți, uretra se deschide pe fața superioară a penisului; la fete, clitorisul este despicat).
- Deformități ale oaselor pelviene (oasele pubiene sunt depărtate).
- Posibile anomalii ale altor organe, cum ar fi intestinele și sistemul reproductiv.
Diagnostic
Extrofia vezicală este în general evidentă la naștere și diagnosticată imediat după aceea, de obicei pe baza examinării fizice. Ulterior, se pot efectua studii imagistice cum ar fi ultrasunetele sau razele X pentru a evalua gradul de afectare și pentru a identifica alte posibile complicații sau anomalii asociate.
Tratament
Tratamentul principal pentru extrofia vezicală este chirurgical și implică mai multe etape:
- Închiderea vezicii urinare și reconstrucția peretelui abdominal, de obicei în primele zile de viață.
- Repararea epispadiasului și reconstrucția organelor genitale, efectuată de obicei în copilărie.
- Corectarea anomaliilor osului pelvian, dacă este necesar.
Chirurgia poate ajuta la corectarea anomaliilor anatomice asociate cu extrofia vezicală și poate permite pacienților să aibă o calitate normală sau aproape normală a vieții, deși pot fi necesare intervenții chirurgicale suplimentare și management pe termen lung pentru a aborda problemele de continență urinară, funcție sexuală și fertilitate.
Management postoperator și prognostic
După intervenția chirurgicală, managementul pe termen lung poate include monitorizarea funcției renale și vezicale, fizioterapie, și consiliere psihologică. Prognosticul pe termen lung pentru persoanele cu extrofie vezicală depinde de severitatea afecțiunii și de prezența altor malformații congenitale, dar mulți pacienți pot avea o viață normală sau aproape normală cu management și îngrijire adecvată.
