Sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului, simptome, cauze, tratament
Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului, cunoscut și sub numele de boala membranei hialine, este o afecțiune care apare la nou-născuții prematuri, cauzată de lipsa unei substanțe naturale numite surfactant pulmonar. Surfactantul este necesar pentru a ține micii saci de aer în plămåni, alveolele, deschiși. Fără surfactant suficient, alveolele se prăbușesc, iar nou-născutul trebuie să depună efort considerabil pentru a respira.
Simptome:
- Respirație rapidă (tahipnee)
- Grunt respirator
- Sforăit sau zgomot în piept
- Retracții (pielea dintre coaste se trage înăuntru la respirație)
- Cianoză (colorare albastră a pielii și a mucoaselor) datorată scăderii oxigenului în sånge
Diagnostic:
- Radiografii toracice: Pot arăta modificări caracteristice ale plămånilor.
- Teste de sånge: Pot evalua nivelurile de oxigen și dioxid de carbon.
- Ecografie pulmonară: Poate fi utilizată pentru a evalua afecțiunea plămånilor.
Tratament:
- Surfactant: Administrarea de surfactant exogen prin tubul traheal poate îmbunătăți funcția pulmonară.
- Oxigenoterapie: Poate fi administrat oxigen suplimentar pentru a asigura că plămånii primesc suficient oxigen.
- Ventilație mecanică: Un ventilator poate ajuta la respirație pånă cånd plămånii copilului sunt mai dezvoltați și pot produce suficient surfactant.
- Inotropice: Medicamente pentru suportul circulației, în cazul afectării funcției cardiace.
- Fluidoterapie: Gestionarea echilibrului fluidelor și a nutriției este esențială.
Prevenire:
- Corticosteroizi antenatali: Administrați mamei înainte de naștere pentru a stimula producția de surfactant la un făt prematur.
- Terapie cu surfactant: Se poate administra nou-născutului prematur imediat după naștere.
Prognostic:
Multe cazuri de sindrom de detresă respiratorie a nou-născutului pot fi tratate cu succes, iar majoritatea copiilor care supraviețuiesc dezvoltă normal. Cu toate acestea, tratamentul poate fi un proces lung, și uneori pot exista complicații, inclusiv infecții pulmonare, hemoragii intraventriculare, și leziuni ale țesutului pulmonar, care pot avea consecințe pe termen lung. Managementul prematurilor, în special al celor cu vårsta gestațională foarte mică, este complex și implică o abordare multidisciplinară pentru a aborda toate aspectele îngrijirii lor.