Dispareunia, simptome, cauze, tratament

Dispareunia este termenul medical utilizat pentru a descrie durerea experimentată înainte, în timpul sau după actul sexual. Poate apărea atåt la bărbați, cåt și la femei, dar este mai frecvent întålnită la femei. Durerea poate fi localizată în zona genitală, în pelvis sau în interiorul vaginului.

Simptome:

  • Durere la intrarea în vagin (dispareunie superficială).
  • Durere profundă în timpul actului sexual (dispareunie profundă).
  • Arsură sau durere în zona genitală.
  • Durere persistentă în zona pelviană.

Cauze:

La femei:

  1. Cauze fizice:

    • Infecții (cum ar fi candidoza sau infecții ale tractului urinar).
    • Endometrioză.
    • Vaginism (contractarea involuntară a mușchilor vaginali).
    • Afecțiuni ale pielii, cum ar fi lichen sclerosus.
    • Leziuni sau iritații cauzate de naștere, intervenții chirurgicale sau accidente.
    • Atrofie vaginală (subțierea și uscarea țesuturilor vaginale) din cauza nivelurilor scăzute de estrogen.
    • Ciste sau fibroame.
  2. Cauze psihologice:

    • Traume sexuale din trecut (cum ar fi agresiuni sau abuzuri).
    • Anxietatea de performanță sau teama de durere.
    • Probleme de relație.
    • Probleme de imagine corporală.

La bărbați:

  1. Cauze fizice:

    • Infecții ale prostatei sau ale tractului urinar.
    • Probleme cu prepuțul sau frenul.
    • Leziuni sau iritații.
    • Intervenții chirurgicale sau radiații în zona pelviană.
  2. Cauze psihologice:

    • Traume sexuale sau experiențe anterioare negative.
    • Anxietatea de performanță.
    • Probleme de relație.

Diagnostic:

Diagnosticul de dispareunie se bazează pe:

  • Istoricul medical și sexual al pacientului.
  • Examen fizic pentru a identifica orice anormalitate sau sursă de durere.
  • Probe de laborator pentru a detecta infecții.
  • Ecografie sau alte imagistice pentru a evalua structurile interne.

Tratament:

Tratamentul dispareuniei depinde de cauza subiacentă:

  1. Tratamente medicale: Pentru infecții sau afecțiuni dermatologice.
  2. Terapie hormonală: Pentru atrofia vaginală legată de menopauză.
  3. Terapie fizică: Pentru a relaxa mușchii pelvieni și a îmbunătăți funcția vaginală.
  4. Terapie psihologică: Pentru problemele emoționale sau de relație.
  5. Lubrifianți și hidratante: Pentru a reduce durerea cauzată de uscăciunea vaginală.
  6. Modificări ale tehnicilor sexuale: Pentru a găsi poziții mai confortabile sau pentru a reduce durerea.

Este esențial să se consulte un medic, de preferință un ginecolog sau un urolog, pentru evaluare și recomandări personalizate de tratament.