Guta este cea mai frecventă formă de artrită inflamatorie și apare atunci când cristalele de acid uric se depun în articulații, provocând durere intensă, inflamație și umflare bruscă. Deși este adesea asociată cu alimentația bogată în carne și alcool, realitatea este mult mai complexă.
În acest ghid complet vei afla care sunt simptomele gutei, factorii de risc, ce înseamnă acid uric crescut, ce complicații pot apărea.
Cuprins
- Ce este guta și cum apare?
- Semnele unui atac de gută
- Factori de risc pentru gută
- Acid uric crescut înseamnă automat gută?
- Complicațiile gutei netratate
- Alimentația în gută – ce trebuie evitat?
- Când trebuie să mergi la medic
Ce este guta și cum apare?
Guta apare atunci când nivelul de acid uric din sânge devine prea mare (hiperuricemie), iar cristalele de urat se depun în articulații. Sistemul imunitar reacționează la aceste cristale, declanșând inflamație severă.
Cel mai frecvent este afectată articulația de la baza degetului mare, dar pot fi implicate și:
- Glezna
- Genunchiul
- Piciorul
- Cotul
- Articulațiile mâinii
Guta afectează mai des bărbații peste 40 de ani, însă poate apărea și la femei după menopauză.
Semnele unui atac de gută
Un atac acut de gută apare brusc, de obicei noaptea, și se caracterizează prin:
- Durere intensă, pulsatilă
- Umflare rapidă a articulației
- Roșeață
- Căldură locală
- Rigiditate
Durerea poate fi atât de severă încât chiar și atingerea cearșafului devine insuportabilă.
Factori de risc pentru gută
Factorii de risc pot fi împărțiți în două categorii:
Factori nemodificabili
- Sex masculin
- Vârsta înaintată
- Istoric familial
- Genetică
- Menopauză
Factori modificabili
- Dieta bogată în purine
- Consumul excesiv de alcool
- Obezitatea
- Hipertensiunea arterială
- Boala renală cronică
- Medicamente diuretice
Acid uric crescut înseamnă automat gută?
Nu. Mulți pacienți pot avea valori crescute ale acidului uric fără să dezvolte gută.
Hiperuricemia este asociată și cu:
- Sindrom metabolic
- Diabet zaharat
- Hipertensiune arterială
- Boală cardiovasculară
- Boală renală
Evaluarea medicală este importantă pentru stabilirea riscului real.
Complicațiile gutei netratate
- Deteriorarea permanentă a articulațiilor
- Afectarea mai multor articulații
- Formarea de tofi gutosi
- Pietre la rinichi
- Boală renală cronică
Cu cât tratamentul este inițiat mai devreme, cu atât riscul complicațiilor este mai mic.
Alimentația în gută – ce trebuie evitat?
Alimente bogate în purine (de evitat)
- Organe (ficat, rinichi)
- Carne roșie în exces
- Sardine, anșoa, hering
- Midii
- Băuturi alcoolice, mai ales bere
- Băuturi îndulcite cu fructoză
Alimente permise cu moderație
- Pui
- Somon
- Linte și fasole
- Spanac
Hidratarea adecvată este esențială pentru eliminarea acidului uric.
Când trebuie să mergi la medic?
- Durere articulară severă apărută brusc
- Umflare și roșeață intensă
- Febră asociată cu durere articulară
- Atacuri recurente
Diagnosticul este de obicei clinic, dar pot fi necesare analize de sânge și, uneori, puncție articulară.
Concluzie
Guta este o afecțiune frecventă, dar controlabilă. Deși dieta joacă un rol important, factorii genetici și bolile asociate sunt la fel de relevanți. Tratamentul corect și monitorizarea regulată pot preveni complicațiile și pot menține calitatea vieții.
Disclaimer medical: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament personalizat, adresați-vă medicului specialist.
