Despre Vezica neurogena, ce este, cauze, simptome

Vezica neurogenă reprezintă o afecțiune în care pacientul are probleme cu stocarea sau eliminarea urinei datorită unei disfuncții nervoase. Această condiție poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni care afectează sistemul nervos, cum ar fi leziunile măduvei spinării, scleroza multiplă, spina bifida, Parkinson și accident vascular cerebral.

1. Vezica Hiperreflexă/Detrusor Hiperactiv: Pacientul are un reflex crescut de a urina, ceea ce duce la eliminarea frecventă a urinei și incontinență.
2. Vezica Areflexă/Detrusor Atonic: Detrusorul (mușchiul vezicii) nu se contractă corespunzător, rezultând în retenție urinară și distensia vezicii.

• Incontinență Urinară: Pierdere involuntară de urină.
• Urgență Micțională: Nevoia bruscă și imperioasă de a urina.
• Retenție Urinară: Dificultate în eliminarea urinei.
• Infecții Urinare Recurente: Datorate reziduului urinar stagnent în vezică.

1. Teste de Urodinamică: Includ teste ca cistometrograma pentru a evalua funcția vezicii și fluxul urinar.
2. Ecografie Renală și Vesicală: Pentru a evalua reziduul postmicțional și starea rinichilor și a vezicii.
3. Analize de Urină: Pentru a verifica prezența infecțiilor sau a sângelui în urină.

Tratamentul depinde de tipul și gravitatea vezicii neurogene și poate include:

• Medicație: Anticolinergice pentru a relaxa mușchii vezicii sau medicamente care să îmbunătățească contractilitatea detrusorului.
• Cateterism Intermitent Curativ: Pentru a goli vezica la intervale regulate în caz de retenție urinară.
• Intervenții Chirurgicale: Cum ar fi augmentarea vezicii pentru a mări capacitatea acesteia sau derivare urinară pentru probleme severe.
• Fizioterapie: Exerciții Kegel și alte terapii pentru a îmbunătăți controlul vezicii.
• Neurostimulare Sacrală: Stimulare electrică a nervilor sacrali pentru a îmbunătăți funcția vezicii.

Managementul pe termen lung al vezicii neurogene implică, de asemenea, monitorizarea atentă a rinichilor, prevenirea și tratamentul infecțiilor tractului urinar, și evaluări urodinamice periodice. Abordările variază în funcție de afecțiunea de bază, simptome, și preferințele pacientului, iar îngrijirea individualizată este crucială în managementul eficient al acestei afecțiuni.