Cu toate acestea, nu toate formele de pericardită cronică evoluează spre constricție, astfel că este esențial să se înțeleagă contextul în care termenul este folosit.
Simptome:
- Simptomele pot varia de la caz la caz, dar pot include oboseală, dispnee (dificultăți de respirație), dureri toracice, edeme (umflături) ale picioarelor sau abdomenului și simptome de insuficiență cardiacă în cazurile de constricție.
Cauze:
- Infecții, în special virale sau tuberculoză.
- Traumatism toracic.
- Radioterapie toracică.
- Intervenții chirurgicale cardiace.
- Unele boli autoimune.
- Uneori, cauza poate fi necunoscută (idiopatică).
Diagnostic:
- Electrocardiogramă (EKG).
- Ecocardiogramă, în special cu Doppler pentru a evalua fluxurile sanguine.
- Radiografie toracică.
- Rezonanță magnetică cardiacă (RMN) sau tomografie computerizată (CT).
- Cateterism cardiac pentru a evalua presiunile din camerele inimii.
Tratament:
-
În cazurile de pericardită cronică care nu sunt constrictive, tratamentul se poate axa pe ameliorarea simptomelor și a inflamației. Acest lucru poate include medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi sau colchicină.
-
Dacă există o constricție semnificativă, soluția definitivă poate fi o pericardectomie, în care pericardul îngroșat și rigidizat este îndepărtat chirurgical pentru a permite inimii să funcționeze normal.
Este esențial ca persoanele cu simptome de pericardită cronică să se consulte cu un cardiolog pentru diagnosticare și tratament adecvat.
