Simptomele sindromului Alström pot varia în funcție de severitatea și de particularitățile fiecărui caz, dar pot include următoarele:
- Obezitate sau creștere în greutate anormală în copilărie
- Deficit auditiv progresiv sau surditate
- Distrofie retiniană progresivă (de tip con-bastonaș), cu nistagmus și sensibilitate la lumină încă din primul an de viață, care poate duce la pierderea vederii
- Insuficiență cardiacă, cardiomiopatie dilatativă (adesea în primele luni de viață) sau alte probleme cardiace
- Diabet zaharat de tip 2 sau rezistență la insulină
- Anomalii renale, cum ar fi boala renală cronică progresivă
- Anomalii hepatice
Cauza principală a sindromului Alström este mutația genetică în gena ALMS1, care afectează dezvoltarea și funcționarea normală a celulelor și a organelor. De obicei, sindromul Alström este moștenit într-un mod autozomal recesiv, ceea ce înseamnă că persoana trebuie să moștenească o copie a genei afectate de la fiecare părinte pentru a dezvolta boala.
Tratamentul sindromului Alström este în principal simptomatic și se concentrează pe gestionarea și tratamentul simptomelor specifice.
De exemplu, gestionarea obezității poate implica modificări ale dietei și exerciții fizice regulate.
Pentru problemele de vedere, pot fi necesare dispozitive de asistență vizuală sau alte forme de tratament pentru a gestiona distrofia retiniană.
Pentru diabetul zaharat, poate fi necesară administrarea de medicamente pentru a controla nivelurile de zahăr din sânge și a preveni complicațiile.
Monitorizarea medicală regulată și îngrijirea coordonată de către o echipă multidisciplinară de profesioniști medicali, care pot include oftalmologi, cardiologi, endocrinologi și alți specialiști, sunt importante pentru gestionarea sindromului Alström și a complicațiilor sale pe termen lung. De asemenea, consilierea genetică este utilă pentru familiile afectate, pentru a înțelege riscul de recurență a bolii în viitoarele sarcini.
