Cauze
- Reumatismul articular acut: A fost în trecut cea mai frecventă cauză de stenoză tricuspidiană, mai ales în zonele cu resurse limitate unde infecțiile streptococice nu erau tratate adecvat.
- Infecții ale valvei (endocardită).
- Congenital: Prezent de la naștere.
- Alte cauze sunt rare.
Simptome: Simptomele stenozei tricuspidiene pot include:
- Umflături (edeme) la nivelul picioarelor și abdomenului.
- Mărirea ficatului (hepatomegalie).
- Ascită (acumularea de lichid în abdomen).
- Dispnee sau dificultăți de respirație.
- Fatigabilitate.
- Palpitații.
Diagnostic
- Ecocardiografie: Este cea mai frecventă metodă de diagnostic, care oferă imagini detaliate ale inimii și permite evaluarea funcționării valvei tricuspide.
- Electrocardiogramă (EKG): Poate detecta modificări specifice asociate cu stenoza tricuspidiană și cu afectarea atrială dreaptă.
- Radiografie toracică: Poate arăta mărirea atriului drept.
- Cateterism cardiac: Deși nu este întotdeauna necesar, poate fi folosit pentru a evalua gravitatea stenozei și pentru a măsura presiunile în camerele inimii.
Tratament: Tratamentul stenozei tricuspidiene depinde de severitatea și simptomatologia acesteia:
- Monitorizare în cazurile ușoare fără simptome.
- Medicamente diuretice pentru a reduce retenția de lichide.
- Valvuloplastie cu balon: Procedură în care un balon este introdus și inflat în valva tricuspidă pentru a mări deschiderea.
- Înlocuirea valvei tricuspide: În cazurile severe, poate fi necesară îndepărtarea și înlocuirea valvei tricuspide cu o valvă artificială.
Pacienții cu stenoză tricuspidiană ar trebui să fie sub supravegherea unui cardiolog și să urmeze recomandările acestuia în privința tratamentului și monitorizării.
