Sindromul inimii de atlet, simptome, cauze, tratament

Sindromul inimii de atlet se referă la modificările fiziologice care apar în inima sportivilor care se antrenează intens și regulat. Aceste modificări sunt adaptări normale ale inimii la exercițiul fizic susținut și nu indică, în general, o boală sau o afecțiune patologică. Cu toate acestea, este important să se distingă între adaptările benigne ale inimii de atlet și afecțiunile cardiace care pot pune viața în pericol.

Caracteristici ale sindromului inimii de atlet:

  1. Hipertrofie ventriculară stångă: Părțile musculare ale ventriculului stång (cameră cardiacă principală de pompare) se pot mări datorită antrenamentului intens.

  2. Bradicardie: Un ritm cardiac lent (sub 60 de bătăi pe minut) este comun la atleți de performanță datorită eficienței crescute a inimii.

  3. Aritmii: Aritmii minore, cum ar fi bătăile ectopice sau atriul fibrilat, pot apărea, dar acestea sunt de obicei inofensive la atleții sănătoși.

  4. Dilatația cardiacă: Volumul intern al inimii, în special al ventriculului drept, poate fi mărit, reflectånd volumul crescut de sånge pe care inima îl pompează cu fiecare bătaie.

  5. Modificări pe ECG: Electrocardiograma (ECG) poate arăta anumite modificări care sunt normale pentru atleți, dar care ar putea fi considerate anormale în populația generală.

Diferențiere de afecțiuni cardiace:

Este crucial să se distingă modificările benigne din sindromul inimii de atlet de afecțiuni cardiace potențial periculoase, cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică, care poate duce la moarte subită la tineri atleți.

Tratament și management:

De obicei, sindromul inimii de atlet nu necesită tratament, deoarece este o adaptare normală la exerciții. Dacă un atlet încetează să se antreneze intens, aceste modificări tind să se inverseze în timp. Cu toate acestea, este importantă evaluarea medicală a oricăror simptome neobișnuite sau a unor rezultate neașteptate la testele de screening, pentru a exclude afecțiuni cardiace mai grave.